LEPĂDAREA DE HRISTOS

Din “Daruind vei dobandi”
Nicolae Steinhardt
Editura Manastirii Rohia – 2006

LEPĂDAREA DE HRISTOS

- cuvânt de învăţătură, asa cum a fost rostit în biserica mănăstirii Rohia
în duminica întâia după Pogorârea  Sfântului Duh (1987) -

Aşa cum îmi e obiceiul şi potrivit firii mele vă voi vorbi şi cum foarte deschis şi pe şleau. Şi aceasta cu atât mai vârtos cu cât şi textul evanghelic al zilei nu e ticluit din cuvinte amabile, mângâitoare şi sfioase, ci este şi el redactat cu vorbe dure şi foarte pe şleau.

Socotesc că e mai bine să citim din nou împreună textul evanghelic aflat, în Evanghelia Sfântului Apostol Matei capitolul 10, versetele 32-33 şi 37-39:

 

Călugărul care a salvat „Jurnalul fericirii”

Călugărul care a salvat „Jurnalul fericirii”

Autor:  Mihai Şoica

din Evenimentul zilei – 5 mai 2010

La cererea lui Nicolae Steinhardt, preotul Emanuil Rus a ascuns manuscrisul, timp de un an şi jumătate, ca să nu-l găsească Securitatea.

Jurnalul fericirii”, de Nicolae Steinhardt, poate fi citit astăzi datorită călugărului Emanuil Rus, de la Mănăstirea Rohia, care l-a ascuns de Securitate, timp de un an şi jumăte, într-o instalaţie de încălzire centrală nefolosită. În prezent, Emanuil Rus este stareţ la Mănăstirea Bixad, judeţul Satu- Mare.

Scria seară de seară

Părintele Stareţ Emanuil Rus se înclină şi acum când vorbeşte despre părintele Nicolae, numele de mănăstire a lui Nicolae Steinhardt. „Părintele Nicolae avea un comportament deosebit şi îşi cerea iertate şi pentru cel mai mic lucru. Niciodată nu l-am auzit să zică ceva care ar fi putut jigni pe cineva”, îşi aminteşte stareţul de la Bixad.

 

O capodoperă: Între viaţă şi cărţi

O capodoperă: Între viaţă şi cărţi
Cristian Bădiliţă
Duminică, 18 Aprilie 2010 00:00

Continuă la Polirom Seria Steinhardt. Trec peste regia improvizată a proiectului, care va trebui reluat în mod serios peste ani de zile, şi recomand publicului o capodoperă: Între viaţă şi cărţi. De câte ori recitesc acest volum am tentaţia să memorez pasaje întregi. De pildă, portretele lui Iorga sau Mauriac, ori textul despre „Zgârcenie şi pismă”, din care culeg doar o fărâmă: „Zgârcenia şi pizma nu pot fi iertate pentru că exclud una din condiţiile sine qua non ale creaţiei: mărinimia.