CARTE: Nicolae Steinhardt răspunde la 365 de întrebări

ZAHARIA SÂNGEORZAN

Monahul de la Rohia

N. Steinhardt

RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI

 

DIALOGUL CU MONAHUL DE LA ROHIA

din „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

DIALOGUL CU MONAHUL DE LA ROHIA

Cum s-a născut acest dialog, jurnal, document moral şi estetic? Marginalizat şi umilit în redacţia revistei Cronica din Iaşi, aveam nevoie să comunic cu un om de bună-credinţă, de mare sinceritate, de autentic curaj. Din 1963 am cunoscut fanarioţi, duplicitari, veninul rataţilor. Eram decepţionat, saturat de fariseii de care eram înconjurat. Căutam cu disperare un om, o conştiinţă, o fiinţă morală exemplară, care să nu fi cunoscut compromisurile, jocul dublu. Cine să fie, unde să-l descopăr? Citindu-i cărţile, textele din reviste, m-am gîndit la Nicolae Steinhardt. Cu toate că nu-l cunoşteam, i-am scris numaidecît la Rohia şi l-am rugat să-mi accepte ideea de a-i pune în fiecare zi o întrebare, dar fără „sistem”, fără „teme” dinainte fixate, fără „regie”. Dialogul nostru a început la 11 ianuarie 1988. Monahul de la Rohia era de o mare seriozitate şi promptitudine în răspunsuri. El a fost o extraordinară conştiinţă care mi-a dat curajul să supravieţuiesc.

 

Întrebări şi Răspunsuri: 1 – 100

din „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

11 ianuarie 1988-11 martie 1989

1.  Neaşteptata dispariţie a lui Constantin Noica — eu îl credeam un zeu al spiritului nemuritor — a tulburat inima şi conştiinţa tuturor celor care l-au iubit şi care i-au admirat opera, modul său de a fi. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această fiinţă a Verbului românesc?
Într-un articol intitulat „Cît ştiu”, trimis revistei Steaua, am spus: „în afara părinţilor mei, e omul care mi-a influenţat cel mai mult viata. Mi-a deviat-o, datorită lui m-am născut a doua oară”.
Psalmul 22: „La loc cu păşune, acolo m-a sălăşluit, la apa odihnei m-a hrănit. Sulletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii.”

 

Întrebări şi Răspunsuri: 101 – 200

din „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

101. Recitesc pe Albert Camus. Redescopăr multe idei, reflecţii de o extraordinară originalitate. Vă propun să le priviţi cu ochii dumneavoastră. Să le judecaţi din perspectiva actualităţii: „ Ce cuget eu mai presus de mine însumi şi sînt fără să pot dejîni? Un fel de înaintare anevoioasă către o sfinţenie a negării — un eroism fără Dumnezeu — omul în sfîrşit pur. Toate virtuţile omeneşti, inclusiv singurătatea faţă de Dumnezeu. „

 

Întrebări şi Răspunsuri: 201 – 250

din „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

201. Vreţi să analizaţi poezia religioasă a lui Eminescu? Vă satisface întru totul analiza ei de către profesoara Roşa del Conte?
Nu mă satisface.
Nu-l consider pe Eminescu ca pe un mare poet religios. E un mare poet filozofic, cosmogonic, metafizic… Acestea toate implică, indirect, şi elementul religios. Dar nu-l văd pe Eminescu ca pe un poet religios propriu-zis.

 

Întrebări şi Răspunsuri: 251 – 300

din „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

251.  Ce credeţi că mai este actual, autentic, durabil în Viaţa lui Iisus de Ernest Renan?
Numai partea literară, poetică. E o carte osebit de frumoasă — limba şi stilul de mare puritate — şi plină de poezie. Atîta tot. Altminteri, e o lucrare simplistă, nulă.

 

Întrebări şi Răspunsuri: 301 – 365

din „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

301. Andrei Pleşu: „Competenţa morală adevărată se capătă exact în punctul în care eşti pe cale dea o pierde. „Din experienţa dumneavoastră de o viaţă, de om al destinului tragic, de conştiinţă ce veghează drama ideii, şansa de a crea ordinea faptei, semnificaţia ei, ce „revizuiri” credeţi că trebuie aduse acestei concluzii?
E adevărat că hotărîtoare sînt momentele de criză, punctele de catastrofa (în sensul dat termenului de matematicianul R. Thom); atunci şi acolo se realizează convertirile, se dobîndesc competenţele, se deschid zorile. Breaking points numesc psihologii americani aceste momente care rup, care întrerup cursul obişnuit, cotidian, monoton al vieţii. Competenţei morale se cuvine însă a-i da un sens foarte larg (expresia are o conotaţie moralistă): orice înţelegere cutre-murătoare a lumii, orice sfîsiere a vălurilor, orice contact direct cu adevărul.
Şocul, iată cheia — şi termenul adecvat, aşa încît, desigur, formularea lui A. Pleşu poate fi acceptată, dar în sens cît mai larg. Descoperirile au Ioc atunci şi acolo unde cumpăna dintre bine şi rău, neant şi fiinţă, ştiut şi imprevizibil ş.a.m.d. e în opoziţia cea mai precară, mai primejduită, mai pe muchia cuţitului care desparte hăul de zidire.

 

SCRISORI DE LA NICOLAE STEINHARDT

din „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

ADDENDA
SCRISORI DE LA NICOLAE STEINHARDT
(1986-1989)

Rohia, 21-1-86

Stimate domnule Sângeorzan,
V-am expediat răspunsul la anchetă într-un plic recomandat şi însoţit de confirmare de primire.
N-am primit confirmarea.
Îmi permit de aceea să vă rog a binevoi să-mi confirmaţi printr-o cp. primirea plicului.
Vă cer scuze, vă mulţumesc şi vă salut cu deosebită stimă,
N. Steinhardt
În textul meu s-a strecurat o eroare: Simion Bănulescu, în loc de Ştef. B. — rog să binevoiţi a corecta.

Rohia, 24.2.86