RSS

Scrisori inedite – scrisori arestate: N. Steinhardt – Sanda Stolojan

02 Aug

Scrisori inedite – scrisori arestate: N. Steinhardt – Sanda Stolojan
Autor: N. Steinhardt, Sanda Stolojan
Serviciul «F»
STRICT SECRET
S.C. nr. 64
Ex. nr.
Nr. F.03/34/911875

Catre
«302/1»

Referitor la urmaritul dvs. STEINHARDT NICOLAE din Bucuresti, str. Ion Ghica nr. 3, va facem cunoscut urmatoarele:
Din corespondenta interceptata pina in prezent, a rezultat ca STEINHARDT NICOLAE este fost detinut politic, eliberat in urma decretului pentru gratieri din august 1964.
Tatal sau, STEINHARDT OSCAR, fost inginer, a avut in trecut o situatie materiala foarte buna, posedind 2 fabrici, case si actiuni. In prezent este decedat.
In anul 1964, un individ din Franta, anume STOLOJAN VLAD, reia legatura cu STEINHARDT N., a carui adresa o aflase de la un geolog francez si al carui tata fusese in Romania:

Exped. STOLOJAN VLAD, Paris – Franta
Dest. STEINHARDT N.
29.X.1964
«Draga Nicule,
… Am cautat de mult sa am adresa ta si sa am vesti despre tine. Am luat masa duminica la un geolog francez Sendrée, al carui tata venise de curind din Romania si care a putut sa-mi dea adresa aproximativa a ta… Te rog, scrie-mi, Vlad.»

La un moment dat, STEINHARDT N. raspunde reluarii de legatura a lui STOLOJAN VLAD din Franta, confirmind vizita lui SANDREA (N.C.: presupunem ca este vorba de francezul SANDREE), precum si primirea unei lucrari trimise de destinat.
12.IX.1966
«Dragul meu,
Ieri ne-a vizitat dl. Sandrea. Mii si sincere multumiri pentru volumul trimis… Devotatul tau Nicu»
(ACNSAS, Arhiva Fond Informativ, Dos. Nr. 207, vol. IV, f. 103, 105)

* * *

CONSILIUL SECURITATII STATULUI
D.G.T.O. – Directia a IX-a
Nr. 929/461696 din 25 dec. 1969
STRICT SECRET
S.C. 135
Ex. nr. 1

Catre ISMB/126/DN

Va inaintam un extras privind urmaritul Dvs.
E.: STEINHARDT N., Bucuresti, Str. I. Ghica 3
D.: STOLOJAN I.V., Franta, Paris, 15 rue Lakanal

Data: 20.XII.1969,
Limba: romana

„Dragii mei,
… Simt nevoia sa va scriu deindata, pentru a va spune cit de adinc emotionat sint de invitatia pe care mi-ati facut-o. M-ati induiosat cu adevarat si va rog sa ma credeti ca mi-e inima calda, sarbatoreasca din aceasta pricina. Nu stiu daca, cum si cind o voi folosi. (Sint perspective!)… Cu emotie, dor si afectiune,
Nicu“

N.C.: Scrisoarea a fost repusa in circuitul postal.

Seful Directiei,
Bucur Nicolae,

Redactat K.I. Data: 24.XII.69
2 exemplare: Ex. 1 la ISMB Anexa: ………….
Ex. 2 la 929

(ACNSAS, AFI, Dos. Nr. 207, vol. IV, f. 33)

* * *

Paris, 21 noiembrie 1980,

Iubite Nicule,
Iti confirm cu intirziere primirea Filocaliei No 9 si a volumului despre frescele manastirilor din Moldova. Frumoase si minunate carti – iti sint foarte recunoscatoare si indatorata si, ca atare, te imbratisez puternic. Sper ca ai primit prin D-ra Ghinopol cartea pe care ti-am trimis-o si o mica amintire de la Vlad (o frantezie, – un ceas cu quartz). I-am spus sa te caute la Bucuresti, desi ma intreb unde esti acum?
Ma gindesc cu emotie la tine, la noua ta viata. Faptul ca ti-ai realizat vocatia are o semnificatie adinca si pentru prietenii tai carora, chiar de departe, le aduci un imbold spre lumina. Este o binefacere cereasca intr-o implinire ca a ta, fiindca si ceilalti din preajma ta se simt atrasi sau chiar atinsi de o raza rasfrinta.

23 noiembrie (continuare!)
Reiau azi – 23 –, chiar azi dimineata am primit buna ta scrisoare confirmindu-mi primirea lui «D. Zamfirescu». Iti multumesc pentru lectura rabdatoare si judecata ta binevoitoare. Sint de acord cu tine: nu aduce nimic nou pentru noi, romanii. Este o carte scrisa pentru straini si care se incadreaza intr-o anumita tipologie dorita si dictata de editor – o introducere in opera si in viata. Am incercat, in acest cadru, sa dau strainilor o idee despre epoca si sa le arat in ce a constat un moment cultural. Cred ca in acest sens va fi utila celor care se intereseaza de Romania (?) si vor sa-si faca o parere despre back-ground-ul literar si istoric al unei societati cu care D.Z. s-a identificat, gasind intr-insa un model – lucru esential intr-o cultura. Pacat ca traducerea lui E. Tappe este cam terna. In aceeasi colectie exista pina acum: Alecsandri si Ion Barbu de Alexandru Cioranescu si Caragiale de E. Tappe.

Stii ca a aparut volumul colocviului «Eugen Ionesco» de la Cerisy, in care sint redate diversele referate, cu o prefata de E.I. – interventiile insa, nu. E pacat, fiindca au fost unele excelente (ale tale, de exemplu). Ti l-as trimite, daca as sti ca socotesti ca merita. A aparut, tot la orizontul romanesc de aici, un volum gros de amintiri de Stefan Baciu («Praful de pe toba», o nuvela de Eliade («Nouasprezece trandafiri») si un roman (tradus de autor in franceza) de Virgil Tanase («Apocalypse pour un jeune homme de bonne famille») – titlu cam lung si pretentios, dar roman bine primit de o anumita critica dans le vent (nu l-am citit inca).
Spune-mi: primesti «Contacts»? Dupa cite stiu, te-ai abonat – daca nu, spune-mi si ti-o trimet (–> abonament). Ai auzit, probabil, de «Congresul ortodox» de la Avignon. Fusesem, acum trei ani, la Amiens – dar de data asta nu m-a tras inima sa ma duc. Tineam minte, de la Amiens, unele aspecte care m-au interesat atunci: prezenta parintelui Staniloae a fost unul – daca nu cel mai important –, dar amestecul acela de ortodocsi occidentali bine intentionati mi-a lasat o impresie tulbure. La ce poate nazui o miscare ortodoxa neimplintata in humus-ul ortodox al paminturilor rasaritene?

Este un risc de alunecare catre o heterodoxie care ma jeneaza si ma indeparteaza in ultima vreme de «Fraternitatea Ortodoxa» si, ca atare, n-am mai vazut-o nici pe buna mea prietena, atit de zeloasa, Elisabeth Behr-Sigel. Poate ca ai sa ma judeci cu asprime. Nu e laudabil efortul unor ortodocsi de bastina ca Michel Evdokimov sau a unor convertiti ca Olivier Clément (din neam de protestanti) – ca sa nu-i numesc pe cei mai putin cunoscuti – de a sustine in Franta «La Fraternité Orthodoxe»? (creata, de altfel, de batrinul si de curind raposatul calugar francez Lev Gillet («Un moine d’Orient»). Este – fara doar si poate. De aceea m-am dus citiva ani de zile la reuniunile lor, – intre altele, o antrenasem si pe Marie-France. Dar iata ca acuma s-a rupt ceva – in mine, vreau sa spun. Nu mai pot sa ma entuziasmez pentru acest gen de ecumenism – acest «melting-pot» in care gasesti tot felul de legume (Doamne, iarta-ma!) – ortodocsi belgieni, olandezi, francezi, englezi, plus alde «gitani» – fiecare de cite o obedienta de ici sau de colo. Rezultatul insa conteaza – si tocmai asa e: e ceva hibrid, ca orice ecumenism, ca orice «fratie». Pesemne ca-mi lipseste o coarda – pe care credeam c-o aveam – coarda care sa vibreze la «fratii». Asta e (trista?) realitate – si, ca atare, m-am indepartat de ortodoxia pariziana, preferindu-i compania singuratica a cite unui parinte al Bisericii sau a unui jilt ascuns intr-o biserica. Activismului occidental care destrama vrind sa construiasca, dind buzna in vechile atitudini orientale, i-am intors spatele de la o vreme – nu stiu cine are dreptate, dat fiind vremurile sub semnul ecumenismelor, dar asa simt.

Mircea Eliade a plecat inapoi in SUA, dupa ce l-am auzit citind si l-am vazut desfasurindu-se in discutii ultima data la Leonid – la cenaclu – prin septembrie. Probabil ca ti-a scris, asa ca stii despre sederea lor la Paris, toata vara, cu diverse mici probleme de sanatate, dar nu grave. La o ultima soareà la Paul Barba-N., erau in mare forma si straluceau toate trei stelele noastre – Eugen, Cioran si el, Mircea; Eugen vorbea numai romaneste, cu bancuri si amintiri – un adevarat omagiu indirect. Noi ne roteam in jurul lor, ca niste marunti sateliti pe linga niste Sori mari – in cerul nocturn de l’Ile-de-France – destin romanesc s’il en fut.
Unde ti-ai ales resedinta de iarna, tot in Ion Ghica? Cum te simti, cum o duci, Nicule draga? Poate ca acuma ar trebui sa te chem altfel – nu «Nicule» – dar cum? Mai trimite-mi cite un rind si nu te sfii sa-mi spui, chiar de departe, vorbe care sa-mi mingiie sufletul – Harul calatoreste perfect in plic – este un privilegiu de care putem profita.
Vlad te imbratiseaza si vorbeste de tine cu aceeasi afectiune pe care o stii. Amindoi iti trimitem dragostea noastra, la care eu mai adaug o plecaciune si o dorinta de bine si de sanatate,

Yours ever,
Sanda

PS: In momentul incheierii primim scrisoarea ta (prima!) prin care ne confirmi si primirea micului cadou trimes de Vlad. Ne pare bine si iti multumim pentru cuvintele tale, mult prea binevoitoare!

(Arhiva Manastirii Rohia, Fundatia «N. Steinhardt»)

* * *

MINISTERUL DE INTERNE
U.M. 0647
Nr. 51/25 – 00401336 din 14 SEP. 1981
STRICT SECRET
Dupa completare
Ex. nr. 1

Catre I.M.B.S./134/R.I.

Anexam alaturat un material in original apartinind lui STEINHARDT N. din Buc., I. Ghica 3, pentru STOLOJAN VLAD din Franta, 15, rue Lakanal, Paris.

Redactat: LS/6898 Se retine
2 exemplare SS ndescifrabil

Data: 15.IX.81
Anexa: 1 mat. original

6-9-81

Mult iubita Sando,

Am gasit lunga, fermecatoarea, minunata, coplesitoarea (de bucurie, de semetie!) ta scrisoare la sosirea mea dintr-o plimbare pe la citeva schitulete si minastiri din Vilcea (Arnota, Cozia, Iezer, Pahomie…).
Iti multumesc, iti multumesc. Numai ca prea ma rasfeti, prea ma lauzi si magulesti, prea ma arunci in pacatul trufiei!
Iti scriu pe scurt, vreau ca scrisoarea aceasta sa plece foarte repede.
Da, desigur, cartea ma intereseaza mult. Cred ca nu-i cuminte sa mi-o trimiti prin posta. Prietena mea, d-na Marie-Jeanne Etterle (sotia actorului Fory E.) se mai afla la Paris. Poti recurge la bunavointa ei (enorma. Inepuizabila). Ai putea cumva – de nu-s din cale afara de obraznic si milog – sa adaogi si «Camus» de Arthur Koestler?
Pe D-na Etterle o gasesti la Dna si Dl Spitzer, 19, Ave. Hoche, telef.: 5637096. Telefoneaza-i cit mai repede, sa nu plece.
Sint, cu treburi multe si diverse, in Bucuresti de la sfirsitul lui iulie. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sper sa fiu la Rohia in jurul datei de 20 septembrie.
Nu uit sa va pomenesc, mult iubitii si mult prea bunii cu mine prieteni.
Mircea Eliade e la Paris? Nu uitati, rogu-te, a-i saluta pe el si pe sotia lui din parte-mi, cu f.f.f. multa, recunoscatoare, calda si aleasa afectiune.
Bietul Cusa! Imi pare nespus de rau. Banuiam ca asa va fi. Dumnezeu sa-l odihneasca.
Cum o duce Par. Vasile? Ii doresc din toata inima sanatate deplina.
Vlade, bunul si dragul meu, te salut si te imbratisez cu nespus drag si – indraznesc a spune – frateasca dragoste.
Domnul cu voi! Sa va binecuvinteze, sa va ocroteasca, sa va rasplateasca bunatatea, prietenia, increderea ce-mi dovediti cu prisosinta.

Cu prietenie absoluta,
Nicu
Dragii mei!
(ACNSAS, AFI, Dos. Nr. 207, vol. V, f. 185-187)

* * *

MINISTERUL DE INTERNE
UNITATEA 0647
Nr. 0419466
SECRET
(dupa completare)
Ex. nr. 1
NOTA DE RELATII

Catre S.M.B./133/RI
Sursa: S10801/28.04.86 informeaza:
La data de: …………………… numitul: VLAD STOLOJAN, Tara: FRANTA, Localitatea: PARIS,
transmite catre (obiectiv): STEINHARDT NICU, Tara: ROMANIA, Localitatea: BUCURESTI, Strada: I. GHICA, Nr. 3, Bloc 3, prin intermediul C.E. urmatoarele (v. mai jos).
Relatia dintre sus-numitii se caracterizeaza prin:
Metoda transmiterii: IN CLAR.
Limba folosita: ROMANA.
Caracterul legaturii: AMICAL.
Mod de transmitere: DIRECT.

Nr. ex.: 2
«Iubite Nicule,
Ai putea macar sa-mi scrii o carte postala din cind in cind, cum imi scriu toti prietenii.
Nu am mare lucru de semnalat de aici. OANA ORLEA a publicat un foarte bun roman si, ca atare, a fost convocata la emisiunea lui PIVOT. De pastele catolic am fost la Lugano, la niste vechi prieteni elvetieni de origine romaneasca. ANDRE nu era insa in localitate. Sanda mai lucreaza din cind in cind, eu mai ales in gradina, la mica casuta pe care o avem in Normandia.»

(ACNSAS, AFI, Dos. Nr. 207, vol. VII, f. 174)

* * *

MINISTERUL DE INTERNE
UNITATEA 0647
Nr. 0391159
SECRET
(dupa completare)
Ex. nr. 1

NOTA DE RELATII

Catre SMB/112/RI
Sursa: S10803/08.12.87 informeaza:
La data de: …………………… numitul: VLAD, Tara: FRANTA, 114, Localitatea: PARIS,
transmite catre (obiectiv): STEINHARDT NICU, P13.2369, Tara: ROMANIA, 132, Localitatea: BUCURESTI, Strada: I. GHICA, Nr. 3, Bloc 3, prin intermediul C.E. urmatoarele (v. mai jos).
Relatia dintre sus-numitii se caracterizeaza prin: PERSOANE CU ANTECEDENTE POLITICE, PENALE
Metoda transmiterii: CLAR.
Limba folosita: ROMANA.
Caracterul legaturii: AMICAL.
Mod de transmitere: DIRECT.
Masuri specifice: XEROX.
Anexe: 1 xerox
Nr. ex.: 2
«Draga Nicu,
Sper ca intre timp ai primit medicamentul pe care l-am trimis printr-o cunostinta de a ta, imediat ce am primit c. postala. Din pacate, securitatea sociala nu restituie 90% si-ti trebuie o reteta de la un doctor (insa medicamentul este foarte abordabil). M-am bucurat mult sa am vesti de la tine, despre sanatatea ta care nu pare sa fie perfecta. In orice caz, scrie-mi cind ai nevoie de ceva, orice, si mai ales medicamente. Unde sint vremurile bune cind in fiecare seara ne spuneai o poveste! La medicamentul trimis de mine, au adaugat Virgil si Marie-France pe al lor. Adresa lui CRISTINEL ELIADE – 5711 WOOLAWH – 6063F, CHICAGO – ILL – SUA.»

(ACNSAS, AFI, Dos. Nr. 207, vol. VIII, f. 106)

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 2 August 2008 în Scrisori

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: