Seria de autor „N. Steinhardt” va fi lansata la Carturesti MTR

Seria de autor „N. Steinhardt” va fi lansata la Carturesti MTR

Editura Polirom vă invită miercuri, 12 noiembrie, ora 14.00, la lansarea seriei de autor „N. Steinhardt” la Librăria Cărtureşti – Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.

Prezintă: Dan C. Mihăilescu, Protos. Macarie Motogna, George Ardeleanu, Viorica Nişcov, Nicolae Mecu şi Daniel Cristea-Enache.

La aproape o sută de ani de la naşterea lui N. Steinhardt şi la două decenii de la moartea sa, Polirom editează împreună cu Mănăstirea „Sfînta Ana” Rohia integrala operei cărturarului. Seria de autor însumează operele lui Steinhardt, atît cele de dinaintea intrării în monahism, cît şi cele de după această dată, şi cuprinde peste 20 de volume. Ediţiile cartonate, îngrijite de specialişti în opera lui Steinhardt, beneficiază de o prezentare grafică de excepţie şi de studii introductive consistente.

Opera completă a lui N. Steinhardt este publicată sub îngrijirea unui colectiv redacţional format din apropiaţi şi specialişti în opera lui N. Steinhardt: universitarul George Ardeleanu, autorul unei strălucite lucrări de doctorat consacrate lui Steinhardt, Virgil Bulat, primul editor al Jurnalului fericirii (împreună cu Virgil Ciomoş), Florian Roatiş, îngrijitor al mai multor inedite publicate în Caietele de la Rohia, pr. Ştefan Iloaie, îngrijitorul volumului de omilii Dăruind vei dobîndi. Cuvinte de credinţă, consilier cultural al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, şi protos. Macarie Motogna, îngrijitor al seriei de autor din partea Mănăstirii „Sfînta Ana” Rohia.

Volume apărute în seria „N. Steinhardt”:

• Jurnalul fericirii
Argument de P.S. Justin Hodea Sigheteanul
Ediţie îngrijită, studiu introductiv, repere biobibliografice şi indice de Virgil Bulat.
Note de Virgil Bulat şi Virgil Ciomoş
Cu „Un dosar al memoriei arestate” de George Ardeleanu

„Am intrat în închisoare orb (cu vagi străfulgerări de lumină, dar nu asupra realităţii, ci interioare, străfulgerări autogene ale beznei, care despică întunericul fără a-l risipi) şi ies cu ochii deschişi; am intrat răsfăţat, răzgîiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulţumit, ies cunoscînd fericirea; am intrat nervos, supărăcios, sensibil la fleacuri, ies nepăsător; soarele şi viaţa îmi spuneau puţin, acum ştiu să gust felioara de pîine cît de mică; ies admirînd mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea, eroismul; ies împăcat: cu cei cărora le-am greşit, cu prietenii şi duşmanii mei, ba şi cu mine însumi.” (N. Steinhardt)

• Dăruind vei dobîndi. Cuvinte de credinţă
Ediţie îngrijită, note, studiu introductiv şi referinţe critice de Ştefan Iloaie
Repere biobibliografice de Virgil Bulat
Indici de Macarie Motogna
Conţine CD audio

Volumul reprezintă o sinteză a textelor şi a gîndirii teologice ale lui Steinhardt, dar şi o încununare a tuturor scrierilor cunoscutului critic şi eseist încreştinat în inchisoarea de la Jilava şi călugărit la Mănăstirea Rohia din Maramureş.

• În genul… tinerilor
Ediţie îngrijită, note, studiu introductiv, referinţe critice şi indici de George Ardeleanu
Repere biobibliografice de Virgil Bulat

„Ceea ce avem aici este o parodie a insurgenţei, o pastişare a nonconformismului, o negaţie a negaţiei, în ultimă instanţă, de pe poziţiile conservatorismului burghez. Am aduce însă şi alte explicaţii. În primul rînd, pastişa din În genul… tinerilor nu este una vitriolantă, nu desfiinţează; presupune, dimpotrivă, o ascunsă relaţie de complicitate, un fel de exerciţii de admiraţie cioraniene avant la lettre.” (George Ardeleanu)

• Articole burgheze
Ediţie îngrijită, adnotări, cronologie şi indice de Viorica Nişcov
Studiu introductiv de Nicolae Mecu

„Un corpus de avertismente spulberătoare de iluzii, semnalînd derapaje, atrăgînd atenţia asupra marilor pericole camuflate de bune intenţii, de cuvinte seducătoare sau de pură demagogie. «Copilul bătrîn» (cum îl caracteriza, mai degrabă cu o mîndrie melancolică şi compasivă, Steinhardt-tatăl), părînd a fi trecut prin toate experienţele, smulge valul aparenţelor, demistifică la tot pasul, seamănă întrebări neliniştitoare, vede cu un ceas mai devreme catastrofa şi trezeşte din toropeală, vaticinează. În vremuri normale, el ar fi putut trece drept un exaltat şi un dogmatic, acum însă, cînd pare a simţi, ca Hamlet, că the time is out of joint, surplusul de patos şi fixarea încăpăţînată în binele verificat intră în perimetrul normalităţii.” (Nicolae Mecu)

• Principiile clasice şi noile tendinţe ale dreptului constituţional
Critica operei lui Léon Duguit
Ediţie îngrijită, note, studiu introductiv, referinţe critice şi indici de Florian Roatiş
Repere biobibliografice de Virgil Bulat
Addenda: Dreptul social

„Un excurs prin cartea cu care a obţinut titlul de doctor în drept, ce apare acum într-o nouă ediţie, este de natură să descopere o faţetă mai puţin cunoscută a activităţii şi personalităţii lui N. Steinhardt, aceea de cercetător avizat în ceea ce priveşte problemele juridice şi politice. În addenda am inclus lucrarea de mici dimensiuni Dreptul social, apărută în acelaşi an 1936, evidenţiind o altă zonă de interes pentru tînărul jurist.” (Florian Roatiş)

N. Steinhardt se naşte la Bucureşti pe 29 iulie (stil vechi) 1912. Îşi face debutul publicistic foarte de timpuriu în revista Liceului „Spiru Haret”. Îşi ia bacalaureatul în 1929 şi frecventează cenaclul „Sburătorul”, iar în 1932 îşi ia licenţa în Drept. În 1934 începe să colaboreze la Revista burgheză şi publică sub pseudonimul Antisthius volumul parodic În genul… tinerilor. Îşi ia doctoratul în Drept în 1936. În 1935 şi 1937 publică împreună cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judaisme şi Illusions et realités juives. Colaborează la Libertatea şi la Revista Fundaţiilor Regale. După război, publică pentru scurtă vreme în Universul literar, Victoria, Tribuna poporului şi, din nou, Revista Fundaţiilor Regale. Refuză să colaboreze cu noul regim. În 1960 este anchetat, apoi condamnat în „lotul Noica-Pillat” la 12 ani de muncă silnică. Trece prin închisorile Jilava (unde este botezat de părintele Mina Dobzeu), Gherla şi Aiud. Eliberat în august 1964, va reveni după cîţiva ani în lumea literară prin traduceri, medalioane, cronici etc. În 1972 termină prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Publică volume de eseuri şi de critică foarte bine primite, deşi unele sînt puternic cenzurate. Monah din 1980, rămîne activ pe terenul eseisticii şi al criticii. Se stinge la 30 martie 1989.