AUDIO: O contributie la problema epifaniei – de N. Steinhardt == >> AICI
Arhive Anuale: 2009
AUDIO: “Pilda magilor si nepilda lui Irod” de N. Steinhardt
AUDIO: “Pilda magilor si nepilda lui Irod” de N. Steinhardt ==>> AICI
Oscar şi Nicolae Steinahrdt !!!
Din “N.Steinhardt si paradoxurile libertatii”
De George Ardeleanu
Editura Humanitas
Profesional vorbind, Oscar Steinhardt îşi conservă standardele de excelenţă în toată această perioadă. Spiritul său inovator se manifestă şi în ipostaza sa de director al fabricii Sylva, o instituţie creată cu capital exclusiv românesc, după cum se menţionează în Dicţionarul… citat. Societatea realizează beneficii strălucite, oferind acţionarilor dividende substanţiale. Ştie să combine rigoarea şi spiritul autoritar cu amabilitatea, făcându-se iubit de muncitori. Read the rest of this entry »
Cuprins Revista Tabor nr 4
TABOR Nr. 4/ anul III/ iulie 2009 („N. Steinhardt – monahul de la Rohia”)
ESEU
BARTOLOMEU ANANIA
Părintele N. Steinhardt – un om care a murit fericit Read the rest of this entry »
Revista Tabor nr 4 dedicată lui Nicolae Steinhardt
Ochiul Magic:
Actualitatea de Cronicar
Despre N. Steinhardt
În cel mai recent număr, 4, al revistei lunare de cultură şi spiritualitate românească, TABOR [Revista Tabor Nr. 4/ anul III/ iulie 2009 : „N. Steinhardt – monahul de la Rohia”], editată de Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, sunt incluse studii demne de interes consacrate personalităţii şi operei lui N. Steinhardt. În deschidere – un text remarcabil prin esenţializare şi prin puterea de a emoţiona, semnat de Bartolomeu Anania însuşi. Iată un scurt fragment: Read the rest of this entry »
Sensul suferintei – la Nicolae Steinhardt si Simone Weil
„Sensul suferintei – la Nicolae Steinhardt si Simone Weil”
de George Ardeleanu
Sfaturi pentru un anchetat, lecţia închisorii sau despre rugăciune, creştinism şi suferinţă
din „”Jurnalul fericirii””
— Sfaturi pentru un anchetat (valabile oricând, oriunde):
Să vorbească puţin, sau mai bine zis, să scoată cât mai puţine sunete pe gură. Economie de foneme. Nu numai să nu trăncănească, dar şi să fie zgârcit la formulări. Întrebării: „Îl cunoşti’?” să i se răspundă cu „Da”, iar nu cu „Da, îl cunosc”. Între două cuvinte sinonime să fie preferat cel compus din mai puţine litere, (Nu „rareori”, ci „rar”.) însăşi cantitatea de vibraţii sonore poluează atmosfera şi-i măreşte periculozitatea. Read the rest of this entry »
Vara la Jilava
din “JURNALUL FERICIRII”
Vara la Jilava
E cald şi-n camera ticsită, unde aerul pătrunde numai pe un colţişor de fereastră, e o zăpuşală grea. Mă chinuieşte setea. Apa e viermănoasă şi mă feresc s-o beau nu numai pentru că e oribilă, ci şi de teama de a nu da în diaree, boala mea cronică. Diareea într-o celulă e păcatul capital. Read the rest of this entry »
Dar viaţa însăşi este, ea, o minune care-ţi poate tăia răsuflarea
din „JURNALUL FERICIRII”
— Citirea atentă a capitolului 17 din Evanghelia lui Ioan dezminte pe cei pe care lumea aceasta îi plictiseşte precum şi pe cei care se dezinteresează de treburile ei.
Domnul, în rugăciunea pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii, nu se roagă pentru scoaterea oamenilor din lume (versetul 15), ci spune cu totul altceva; că nici El, nici credincioşii Lui nu ţin de lume, de spiritul ei viclean (versetul 16). Read the rest of this entry »
„Acedia şi terapiile ei” de George Ardeleanu
Inedit:
„”Acedia şi terapiile ei”” de George Ardeleanu
Preluat de AICI
(corespondenţă N. Steinhardt – Emil Cioran)
În intervalul 1978-1980 N. Steinhardt vizitează, în două rânduri, Elveţia, Franţa şi Belgia. La Paris este primit cu multă căldură de Mircea Eliade, Eugen Ionescu şi Emil Cioran. Va întreţine cu aceştia o substanţială corespondenţă. Nimic surprinzător pentru un personaj cu o vocaţie dialogică extraordinară. De altfel, „”arhiva” epistolară N. Steinhardt este impresionantă (se pare că numărul corespondenţilor săi depăşeşte două sute). în afară de cei trei scriitori menţionaţi, Alexandru Ciorănescu, Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu, Virgil Nemoianu, Ion Negoiţescu, Toma Pavel, Ion Caraion, Sergiu Al.-George, Al. Paleologu, M. Şora, Theodor Enescu ş.a. sunt doar câţiva dintre destinatari (ca să-i numim pe cei mai cunoscuţi). Să nu uităm apoi că unul din capetele de acuzare în cadrul procesului „Noica-Pillat” l-a constituit corespondenţa dintre N. Steinhardt şi Constantin Noica, în perioada în care acesta din urmă avea domiciliu forţat la Câmpulung (v. „Jurnalul fericirii”, Ed. Dacia, 1991, p. 211).1 Read the rest of this entry »
George Ardeleanu: „Pentru Steinhardt, libertatea era o obsesie”
George Ardeleanu: „Pentru Steinhardt, libertatea era o obsesie”
Alina Purcaru
Preluat din Suplimentul de cultura-Polirom
George Ardeleanu i-a dedicat lui Nicolae Steinhardt o monografie impresionanta. N. Steinhardt si paradoxurile libertatii (Editura Humanitas) acopera tineretea din interbelic, crunta perioada de detentie, dosarele de la CNSAS, dar si biografia de monden si om interesat sa ia pulsul vietii culturale, chiar dupa convertire. George Ardeleanu este lector la Catedra de Istoria literaturii la Facultatea de Litere din Bucuresti, publicist, autorul unei micromonografii Steinhardt si vicepresedinte al Fundatiei „N. Steinhardt“. Tot el a colaborat la realizarea editiei in spaniola a Jurnalului fericirii si este membru in echipa care se ocupa de editarea integralei Steinhardt la Polirom. Read the rest of this entry »
Tu, ateu? Aida de, eşti mult prea vesel
din “”Jurnalul fericirii””
Editura Dacia
1997
Jilava
Nu te lasă grijile să dormi sau te deşteaptă din somn.
Dar se întâmplă ca şi de pe urma fericirii să te pomeneşti treaz în toiul nopţii.
Aşa mi s-a întâmplat mult timp după ce am fost primit botezul. Doar din
bucurie — out of sheer joy, aus lauter Freude — deschideam brusc
ochii, cuprins de o stare euforică, izvoditoare nu de adormire — ca la
stupefiante — ci de veghe, de viaţă supraintensă; de somn îmi ardea
mie? de odihnă? de uitare? de oblivon ori evadare?
Nu, de prea plin îmi venea să mă reped jos din pat ori de pe prici, să alerg, să strig de bucurie,
să-i zgâlţâi şi pe ceilalţi, să le spun cât sunt de fericit, să-i rog să-şi dea
seama ce comoară posedă cu toţii, ce sobiţă minunată”, ce tranchilizant
fără prescripţie medicală.
Noroc de mine că străşnicia regulamentului mă
împiedică să mă dau în spectacol.
Ceva din felul meu diurn de a fi
trădează probabil, măcar în parte, veselia mea lăuntrică; deoarece unora
le sunt surprinzător de drag, în timp ce altora le impun o solidă antipatie.
— „Tu, ateu? Aida de, eşti mult prea vesel”. (Dostoievski în
Adolescenţii)
Singurul lucru important, orice ai face, este de a fi mereu eroic
din “”Jurnalul fericirii””
Editura Dacia
1997
— „Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu
cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Mat. 22, 21; Marcu 12; 17; Luca 20, 25).
Fraza e clară şi regimurile totalitare, adăugându-i şi Rom. 13, cer
credincioşilor să le dea ascultare şi respect. Iar mulţi creştini, care-şi
confundă religia cu prostia, sar şi ei să le aprobe: „e text!” Read the rest of this entry »