Iată că însă, nici în această mocirlă în care zăceam, Domnul nu m-a uitat. Mi-a căzut în mână o carte minunată: Jurnalul Fericirii, pe care citind-o am început să întrezăresc iarăşi câte ceva din ce pierdusem: Fericirea.
M-am refugiat astfel în lectură; am citit și recitit Jurnalul Fericirii și pornind de la această carte am făcut cunoştinţă și cu alte scrieri impresionante precum cele ale lui Kierkegaard (de care nu auzisem până atunci). Îl menţionez pe Kierkegaard deoarece l-am simţit ca pe un prieten apropiat. Citindu-i operele, realizam că și eu trăiam în parte ce trăise el, și mă mângâiau mult gândurile lui, căutările lui, simţămintele lui. Vă spun drept, chiar aşa îl simţeam, ca pe un bun prieten, chiar cel mai bun prieten.
CONTINUAREA AICI
Andra-Andreia
17 februarie 2010 at 08:06
Doamne, ajuta!
Stiti daca exista in engleza Jurnalul Fericirii?
Andra-Andreia
17 februarie 2010 at 08:06
Multumesc
admin
17 februarie 2010 at 08:09
da, este tradus Happiness’ Diary
cateva fragmentele aici https://nicolaesteinhardt.wordpress.com/in-english/
Maria Axente
16 martie 2010 at 22:18
Buna ziua,stiti de unde as putea sa o cumpar cartea tradusa in engleza?Multumesc anticipat de raspuns
admin
20 martie 2010 at 08:39
nu..si eu am mai intrebat pe ici pe colo, dar nu am gasit -o