din JURNALUL FERICIRII
Aflaţi, domnilor, că dracul stă şi el la uşă, întocmai ca Domnul.
Numai că în loc să i se aplice Apocalipsa 3, 20, adică discretul şi nobilul „iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva şi va deschide …”, i se aplică Facerea 4, 7 adică grosolanul: „sta la pândă la uşa ta”. Iar nebunia — care e plecarea duhului, a suflării divine -, fiică dreaptă a diavolului, stă şi ea cu geamantanul făcut ori, după caz, cu traista-n băţ, gata oricând să intre — posomorâtă ori deşănţată, erinye ori paparudă — în casă, în minte, în membre. Hap ţup. Pape Satan, pape Satan aleppe .
Atât aşteaptă, să fie chemaţi. Şi binele şi diavolul şi nebunia.