RSS

Arhive pe categorii: Citate

Slăvirea lui Dumnezeu în felurite chipuri

Monahul NICOLAE DELA ROHIA – Mitropolia Olteniei nr. 1 / 1987, pag. 22-26 =>> de AICI

Slăvirea lui Dumnezeu în felurite chipuri

Încerc, în cele ce urmează să precizez chipul în care oamenii Îl pot slăvi pe Domnul nostru Hristos. Dumnezeu fiind infinit, întru totul firesc este să se arate fără de capăt şi numărul drumeagurilor pe care Îi vădim dragostea, încrederea şi devotamentul nostru. Aşa stând lucrurile, de la sine înţeles e că modalităţile înşirate mai jos nu au câtuşi de puţin caracter limitativ, ci strict exemplificator. Read the rest of this entry »

 
5 comentarii

Scris de pe 27 februarie 2014 în Citate

 

Citat

ns0001

DUMNEZEU ÎN CARE SPUI CĂ NU CREZI CREDE EL ÎN TINE

 
3 comentarii

Scris de pe 9 decembrie 2008 în Citate

 

Cred în Dumnezeu

Şi atunci mă apucă o ură grozavă împotriva exactităţii.

Aş vrea ca în desfăşurarea normală a lucrurilor, un fapt neobişnuit să se întâmple.

Aş vrea să apară o zână şi să tragă o palmă Ştiinţei şi Plictiselii.

Sunt sătul de tot ceea ce se produce pentru că aşa trebuie.

De oamenii care au luptat zeci de ani de zile ca să reducă lumea la câteva legi necesare şi trjste.

În numele aflării ne-au obligat să găsim fiecărui lucru o explicaţie, să aflăm ce va fi din ceea ce a fost, fără de speranţă pentru noi că la un moment dat va fi altfel.

Disciplina şi plictiseala au ieşit împreună în lume şi ne-au înconjurat.

Vreau să cred că uneori monotonia lucrurilor e întreruptă, şi deodată ceva miraculos se întâmplă.

Îmi afirm cu tărie că nu mi-e ruşine să spun:

Cred în Dumnezeu.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 2 octombrie 2008 în Citate

 

Vorbuliţa caldă

steinhardt4.jpg

Din „Daruind vei dobandi”, Ed. Humanitas, pag 396

Să nu ne înşelăm gândind că deoarece nu ni se iveşte prilej de mucenicie nu avem cum să-L mărturisim şi slăvim pe Domnul nostru, Care-i prezent nu numai în cer şi în iad, în slava cerului ori în adâncurile marii, ci şi în fiecare clipă şi la orice pas al vieţii celei mai obişnuite. Gestul Veronicăi, măscăriciul de la Notre Dame, banalul zâmbet al omului de bunăvoire, vorbuliţa caldă spusă omului necăjit ajung spre a ne convinge că suntem neîncetat îmbiaţi cu posibilitatea de a ne recunoaşte şi vădi ucenici feluriţi şi neabătuţi ai lui Iisus Hristos.

 
Un comentariu

Scris de pe 11 ianuarie 2008 în Citate