MAI MULT IN ZIARUL LUMINA, 21 octombrie 2008
Cât despre Steinhardt?
Steinhardt este un model a ceea ce înseamnă un intelectual creştin, care îmbină creativitatea intelectuală cu credinţa.
Un om de un mare curaj şi un prieten extraordinar pentru tata, îşi spuneau absolut tot ce aveau pe inimă fiecare. Am avut multe discuţii cu el, când venea în Bucureşti, pentru că o mare perioadă de timp era în Maramureş. Venea, totuşi, destul de des. Îl întrebam ce îmi venea mie în cap, mai cu seamă în perioada când a început să mă intereseze gândirea religioasă, teologia ortodoxă. Asta a fost o criză importantă legată de lectura lui Dostoievski.
În acelaşi timp m-am apropiat şi de Virgil Cândea, care a contat foarte mult pentru mine. Cândea este unul dintre cei mai marcanţi, dar nu era la fel de intim cu tata precum erau Steinhardt, Sergiu Al. George sau Noica. A fost o persoană care a intervenit mai târziu în formarea mea intelectuală, pe la 14, 15 ani, după ce am început să mă interesez despre teologie, gândirea religioasă.
Mergeam foarte des la el, începând cu perioada asta, şi am învăţat foarte mult. Era un om de o erudiţie şi de un şarm intelectual absolut extraordinare. Când veneam la Bucureşti, niciodată nu-l ratam, îl vizitam mereu. Era cel mai interesant.
