din JURNAL DISCONTINUU CU N. STEINHARDT
de Ioan Pintea
Editura Sapientia
Mă las sedus de prezenţa lui „nenea Nicu Steinhardt” din amintirile lui Alexandru Baciu.
O prezenţă vie din care răzbat în primul rând curajul şi încurajarea Celuilalt.
Un fragment din portret:
„Mai degrabă mărunt de statură, dar cu mişcări vioaie, chiar repezite, cu gesturi brusc întrerupte, parcă dialoghează permanent nu cu cel sau cu cei din preajma lui, ci cu un interlocutor invizibil şi drag, care îl însoţeşte pretutindeni. Fascinantă îi este şi privirea. Pătrunzătoare, şăgalnică, ironică, vag bănuitoare. Ea grăieşte la fel ca verbul scânteietor.”
Ce mult îmi place cum îi spune: „nenea Nicu Steinhardt„!
Splendid.