MĂRTURISIRE

Posted mai 12, 2008 * Comments(0)


“Primejdia Marturisirii - Nicolae Steinhardt in dialog cu Ioan Pintea”
Editura Dacia, 2002, p. 171-184 - selectiuni

Pentru mine creştinarea se confundă cu o poveste de dragoste: o dublă îndrăgostire: de biserica creştină şi de neamul românesc. La început a fost Pantelimonul meu natal, comună suburbană a Bucureştilor în care tatăl meu era inginer-şef al unei fabrici de cherestea. M-au atras şi fermecat clopotele apropiatei biserici Capra de îndată ce le-am putut desprinde individualitatea din amalgamul zgomotului de fond ce mă înconjura. Clopotele au fost aşadar primul semnal.(…) Citeşte mai departe »

Hristos e gata să ierte, să şteargă totul cu buretele pentru o vorbuliţă rostită cu drag

Posted aprilie 19, 2008 * Comments(0)

Din „Dumnezeu in care spui ca nu crezi”,
Humanitas,
2000
pag. 100-105

Bucureşti, 30.XI.70

Dragul meu,

Creştinismul este greu pentru că are la temelia lui paradoxul şi absurdul. Învăţăturile lui Hristos sunt surprinzătoare şi ne­aşteptate. Ceea ce se cere creştinului este foarte asemănător cu ceea ce se cere trapezistului: o echilibristică periculoasă la înălţime ameţitoare, fără plasă; nu-i de mirare că mulţi se pră­buşesc ori, pur şi simplu, refuză să se urce. Oamenii, în ge­neral, sunt ostili creştinismului şi tind — din toată inima — înspre Vechiul Testament. Citeşte mai departe »

Lumea aceas­ta în care trăim este mai presus de orice o lume a sensurilor

Posted aprilie 18, 2008 * Comments(0)

Din „Dumnezeu in care spui ca nu crezi”,
Humanitas,
2000

pag. 80-81

[Bucureşti,] 25 mai 1970

Dragul meu,

Oamenii, o ştii, şi-au pus de cînd lumea întrebări de soiul acestora: de ce cutăruia, care-i un ticălos, îi merg toate din plin, de ce-i avut şi fericit şi unde pune el mîna pare a pune şi Dum­nezeu mila, iar nenorocitul de cutare, om de ispravă, curat şi bun, n-are parte decît de mizerie şi de necazuri? Oamenii, cu alte cuvinte, au pus mereu problema dreptăţii şi a nedreptăţii, iar ateii au tras mereu din fapte, ce-i drept incontestabile, con­cluziile lor. Dumnezeu, zice-s-ar, pare nu numai că nu apără pe cei drepţi, dar că şi încurajează pe nemernici îmbelşugîndu-i cu izbînzi. Citeşte mai departe »

Eseuri despre iudaism

Posted martie 28, 2008 * Comments(0)

Editura Humanitas

Bucuresti  

Clik dreapta şi Save As sau Salveză legătura ca

mica-n-steinhardt_eseuri-despre-iudaism.pdf

Caietele de la Rohia II

Posted martie 28, 2008 * Comments(0)

Nicolae Steinhardt în amintirea contemporanilor

Editura Helvetica

2000

Clik dreapta şi Save As sau Salveză legătura ca

nsteinhardt_caietele-de-rohia-vol-2.pdf

Eseu romanţat asupra neizbânzii

Posted martie 28, 2008 * Comments(0)

Editura Timpul

2003

Clik dreapta şi Save As sau Salveză legătura ca 

nsteinhardt_eseu-romantat-asuprea-neizbanzii.pdf

Drumul către isihie

Posted martie 28, 2008 * Comments(0)

is001.jpg

Editura Dacia

Cluj-Napoca

2001

Clik dreapta şi Save As sau Salveză legătura ca
n-steinhardt_drumul-catre-isihie.pdf

CARTE: Nicolae Steinhardt răspunde la 365 de întrebări

Posted martie 5, 2008 * Comments(0)

365.jpg

ZAHARIA SÂNGEORZAN

Monahul de la Rohia

N. Steinhardt

RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI Citeşte mai departe »

DIALOGUL CU MONAHUL DE LA ROHIA

Posted martie 5, 2008 * Comments(0)
din “Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

DIALOGUL CU MONAHUL DE LA ROHIA

Cum s-a născut acest dialog, jurnal, document moral şi estetic? Marginalizat şi umilit în redacţia revistei Cronica din Iaşi, aveam nevoie să comunic cu un om de bună-credinţă, de mare sinceritate, de autentic curaj. Din 1963 am cunoscut fanarioţi, duplicitari, veninul rataţilor. Eram decepţionat, saturat de fariseii de care eram înconjurat. Căutam cu disperare un om, o conştiinţă, o fiinţă morală exemplară, care să nu fi cunoscut compromisurile, jocul dublu. Cine să fie, unde să-l descopăr? Citindu-i cărţile, textele din reviste, m-am gîndit la Nicolae Steinhardt. Cu toate că nu-l cunoşteam, i-am scris numaidecît la Rohia şi l-am rugat să-mi accepte ideea de a-i pune în fiecare zi o întrebare, dar fără „sistem”, fără „teme” dinainte fixate, fără „regie”. Dialogul nostru a început la 11 ianuarie 1988. Monahul de la Rohia era de o mare seriozitate şi promptitudine în răspunsuri. El a fost o extraordinară conştiinţă care mi-a dat curajul să supravieţuiesc. Citeşte mai departe »

Întrebări şi Răspunsuri: 1 - 100

Posted martie 5, 2008 * Comments(1)
din “Monahul de la Rohia: N. Steinhardt RĂSPUNDE LA 365 DE ÎNTREBĂRI”
Editura Humanitas

11 ianuarie 1988-11 martie 1989

1.  Neaşteptata dispariţie a lui Constantin Noica — eu îl credeam un zeu al spiritului nemuritor — a tulburat inima şi conştiinţa tuturor celor care l-au iubit şi care i-au admirat opera, modul său de a fi. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această fiinţă a Verbului românesc?
Într-un articol intitulat „Cît ştiu”, trimis revistei Steaua, am spus: „în afara părinţilor mei, e omul care mi-a influenţat cel mai mult viata. Mi-a deviat-o, datorită lui m-am născut a doua oară”.
Psalmul 22: „La loc cu păşune, acolo m-a sălăşluit, la apa odihnei m-a hrănit. Sulletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii.” Citeşte mai departe »

Pagina Următoare »